Inchide

Trimite unui prieten

Date fizico-geografice

Exportă PDF - Date fizico-geografice Tipăreşte pagina - Date fizico-geografice Trimite unui prieten - Date fizico-geografice

Situat în zona centrală a Carpaţilor Orientali, în bazinul hidrografic al râului Bistriţa, teritoriul comunei Grinţieş cuprinde forme de relief specifice zonelor de munte, străbătute de râuri şi pâraie.
Râul Bistricioara este cantonat într-o vale montană, rezultată în urma acţiunii de modelare exercitată de acest afluent al Bistriţei.
Dezvoltarea culmilor ce străjuiesc valea este rezultatul moderării subaeriene îndelungate şi active.

 

Munţii dezvoltaţi pe şisturi cristaline sunt fragmentaţi de văi adânci de până la 600 m, săpate de numeroşii afluenţi ai Bistricioarei.
În stânga Bistricioarei, relieful este alcătuit din ultimile culmi ale munţilor Bistriţei, dintre care Grinţieşul Mare, cu altitudinea de 1762m şi Hurduga,cu altitudinea de 1382m.
În dreapta, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor.
În vestul comunei, culmile cristaline căptuşite cu calcare şi dolomite, formează vârfuri îndrăzneţe cum ar fi Măgura,cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roşii şi Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m.
În partea nord-estică a comunei, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 300-400m. Proieminente, apar vârfurile Preluca Dreptului, La Fag şi Frasinului, cu altitudini de până la 1400m.

 

Factorii care influenţează răspândirea vegetaţiei în bazinul Bistricioarei sunt determinaţi de condiţiile climaterice, alcătuirea geologică, orientarea şi altitudinea reliefului, activitatea omului.
În această zonă se întâlnesc asociaţii vegetale din zona cea mai joasă, lunca, până la formaţiunile etajelor subalpine.
Astfel, de-a lungul văilor apelor se dezvoltă o vegetaţie caracteristică zonelor umede, formată din barba ursului, peştişoara, floarea broaştei, floarea de lac, menta, piciorul cocoşului, însoţite de arbori de arin, salcie albă, răchită albă şi mesteacăn.
Mai sus, pajiştile oferă un amestec de păiuş, firuţă, trifoi alb, trifoi roşu, urzică, întrerupte din loc în loc de pâlcuri de arbori şi arbuşti de carpen, alun şi mesteacăn.
La altitudini superioare, vegetaţia naturală cuprinde etajul pădurilor de fag, urmat de etajul fag-brad-molid, şi în final cel de molid.
În masivele înalte, se întâlnesc asociaţii formate de jnepeni care formează covoare întinse, precum şi ienupărul mic, afinul, merişorul şi arginţica. Plantele ierboase din păduri sunt păiuşul, păiuşul roşu, rogozul şi toporişca, ce formează pajişti întinse.

 

Bogăţia şi varietatea formelor de vegetaţie naturală, corelate şi cu alţi factori au contribuit la dezvoltarea unei faune bogate.
Fauna piscicolă cuprinde în principal păstrăvul şi lostriţa.
Clasa păsărilor are o pondere importantă în fauna regiunii, cuprinzând arealul de la fundurile văilor până la culmile cele mai înalte. Astfel, în lăstărişul văilor se întâlneşte codobatura de munte, pescăruşul negru, fluierarul de munte, iar în păşuni şi fâneţe precum şi pe văi, sunt prezente vrabia de câmp, codobatura albă, pupăza, lăstarul şi rândunica.
Mai sus, întâlnim cinteza, forfecuţa, gaiţa, mierla, iar în pădurile de fag, brad şi molid, întâlnim piţigoiul de brădet, ciocănitoarea, cucul şi porumbelul de scorbură.
De asemenea, apar răpitoarele de zi şi de noapte cum ar fi uliul porumbar, şorecarul comun, huhurezul sau bufniţa.
Pe înălţimi, foarte răspândite sunt fâsa de munte, brumăriţa, mierla gulerată, iar în locurile mai luminoase apare cocoşul de munte.
Fauna de mamifere este şi ea destul de bogată şi reprezentată prin toate speciile de vânat din Carpaţii Orientali.
Cerbul şi căprioara pot fi întâlniţi în rariştele masivelor sau în fundurile de pâraie, mistreţul îşi face nedorita prezenţă prin fâneţe şi puţinele terenuri agricole, iar ursul apare de multe ori în zonele târlelor de oi.
Dintre canide, vulpea, jderul, pisica sălbatică, râsul şi lupul completează tabloul mamiferelor mari.
Mamiferele mici sunt reprezentate prin dihor, nevăstuică, bursuc şi veveriţă.
Ocrotirea majorităţii speciilor de animale, unele ca regulatori ai echilibrului biocenotic natural, altele ca monumente ale naturii, reprezintă şi în continuare o prioritate.

 

Galeria foto Carte oaspeti